Punctul pe Știri cu Magda Grădinaru

După Al Doilea Război Mondial, Germania a format așa-numitul Brandmauer, zid de foc sau cordon sanitar în jurul platformelor extremiste. Asta nu a oprit însă AfD să obțină aproape 50% din voturi la alegerile din landul Saxonia-Anhalt, din fosta Germanie de Est, acolo unde Mihail Gorbaciov este unul dintre cele mai bine văzute personaje din istoria recentă. De altfel, Hans-Thomas Tillschneider, ideologul de origine română care a dus la reușita AfD, propune nu doar mai mult Bismark și mai puțin nazism în programa școlară, ci și predarea limbii ruse. Dar reușita AfD nu e doar una bazată pe resentiment, ci și pe absența altor soluții: de pildă, în satele est-germane, membri ai mișcării de extremă dreapta au deschis baruri și au creat astfel un sentiment al apartenenței. Invitat este Tudor Dan Ancuța, jurist, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestag.

După Al Doilea Război Mondial, Germania a format așa-numitul Brandmauer, zid de foc sau cordon sanitar în jurul platformelor extremiste. Asta nu a oprit însă AfD să obțină aproape 50% din voturi la alegerile din landul Saxonia-Anhalt, din fosta Germanie de Est, acolo unde Mihail Gorbaciov este unul dintre cele mai bine văzute personaje din istoria recentă. De altfel, Hans-Thomas Tillschneider, ideologul de origine română care a dus la reușita AfD, propune nu doar mai mult Bismark și mai puțin nazism în programa școlară, ci și predarea limbii ruse. Dar reușita AfD nu e doar una bazată pe resentiment, ci și pe absența altor soluții: de pildă, în satele est-germane, membri ai mișcării de extremă dreapta au deschis baruri și au creat astfel un sentiment al apartenenței. Invitat este Tudor Dan Ancuța, jurist, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestag.

În așteptarea unui prim-ministru, a raportului despre alegeri, a referendumului pentru justiție, președintele Nicușor Dan le propune tinerilor ortodocși un naționalism sănătos și îi îndeamnă să-și mărturisească în societate valorile, acolo unde se aud prea tare fariseii și defetiștii. Cine sunt fariseii și care sunt valorile acestui naționalism sănătos? Când a mai fost vorba despre el în istorie și ce a produs? Invitata episodului este Adina Marincea, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”.

În așteptarea unui prim-ministru, a raportului despre alegeri, a referendumului pentru justiție, președintele Nicușor Dan le propune tinerilor ortodocși un naționalism sănătos și îi îndeamnă să-și mărturisească în societate valorile, acolo unde se aud prea tare fariseii și defetiștii. Cine sunt fariseii și care sunt valorile acestui naționalism sănătos? Când a mai fost vorba despre el în istorie și ce a produs? Invitata episodului este Adina Marincea, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”.

Cazul Pahonțu, devoalat nu doar ca lucrător al fostei Securități, ci și ca participant la reprimarea protestelor din Piața Universității din 1989, după cum a arătat Recorder, ar trebui să redeschidă ancheta despre cum Securitatea și-a replicat infrastructura în noul stat de după 1989. Resursele, oamenii și mecanismele de selecție în cercurile puterii au fost, astfel, tot în mâinile lor. Nu se întâmplă asta și nici Lucian Pahonțu nu a plecat de la conducerea SPP. Un dialog necesar, în care urmărim etapele prin care democrația românească a avut în certificatul de naștere și influența foștilor și mai noilor securiști.

Cazul Pahonțu, devoalat nu doar ca lucrător al fostei Securități, ci și ca participant la reprimarea protestelor din Piața Universității din 1989, după cum a arătat Recorder, ar trebui să redeschidă ancheta despre cum Securitatea și-a replicat infrastructura în noul stat de după 1989. Resursele, oamenii și mecanismele de selecție în cercurile puterii au fost, astfel, tot în mâinile lor. Nu se întâmplă asta și nici Lucian Pahonțu nu a plecat de la conducerea SPP. Un dialog necesar, în care urmărim etapele prin care democrația românească a avut în certificatul de naștere și influența foștilor și mai noilor securiști.

Președintele Nicușor Dan a decis să-l apere pe șeful SPP Lucian Pahonțu, despre care Recorder arată că a participat la represiunile din decembrie 1989, din Piața Universității. Totuși, întrebarea cea mai importantă e mai largă: cum se face că tot personaje legate de fosta Securitate, o instituție de forță și represiune, sunt și astăzi în poziții de forță, chiar și la conducerea unui serviciu de informații? Invitat este profesorul de științe politice Vladimir Tismăneanu.

Decizia CCR de a declara constituțional “amendamentul Fritz” afectează principiul neretroactivității legii și ar fi motiv pentru ca România să piardă o parte din banii PNRR, spun două grupuri parlamentare din Parlamentul European. Statul de drept din România nu mai pusese, din epoca Dragnea, probleme la Bruxelles, însă acum asistăm la un proces de disoluție a acestuia, este opinia Laurei Ştefan (Expert Forum) expert anticoruptie, invitată la Punctul pe știri. O problemā de securitate națională și de haos intern, crede aceasta.

Decizia CCR de a declara constituțional “amendamentul Fritz” afectează principiul neretroactivității legii și ar fi motiv pentru ca România să piardă o parte din banii PNRR, spun două grupuri parlamentare din Parlamentul European. Statul de drept din România nu mai pusese, din epoca Dragnea, probleme la Bruxelles, însă acum asistăm la un proces de disoluție a acestuia, este opinia Laurei Ştefan (Expert Forum) expert anticoruptie, invitată la Punctul pe știri. O problemā de securitate națională și de haos intern, crede aceasta.

În acest episod, generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, analizează vulnerabilitățile de securitate ale României, reziliența Armatei și cum arată relația dintre militari și conducători, în ceea ce privește nevoie de reformă și adaptare la noile realități ale războiului. De ce reprezintă o eroare absența președintelui Nicușor Dan de la Ziua Marinei și ce informații a strâns astfel Rusia? De ce Marea Neagră pare Cenușăreasa, prin comparație cu Marea Baltică? Și mai ales de ce ar trebui să punem accent mai mult pe Art. 3 al Tratatului NATO, care vorbește nu despre ce ajutor poate cere România, ci despre ce face statul român.

În acest episod, generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaţionale Sud-Est a NATO, analizează vulnerabilitățile de securitate ale României, reziliența Armatei și cum arată relația dintre militari și conducători, în ceea ce privește nevoie de reformă și adaptare la noile realități ale războiului. De ce reprezintă o eroare absența președintelui Nicușor Dan de la Ziua Marinei și ce informații a strâns astfel Rusia? De ce Marea Neagră pare Cenușăreasa, prin comparație cu Marea Baltică? Și mai ales de ce ar trebui să punem accent mai mult pe Art. 3 al Tratatului NATO, care vorbește nu despre ce ajutor poate cere România, ci despre ce face statul român.

Situația energetică e critică, arătăm cu degetul Dunărea, însă nicio secetă nu întrece pagubele pe care le facem singuri, cu mâinile băieților deștepți din energie și ale populiștilor. România are de toate, și hidrocentrale, si gaze, și cărbuni, se strigă, dar numărăm gazele de patru ori și vinovații și responsabilii nici o dată. Invitată este Otilia Nuțu, expert politici publice și energie, de la Expert Forum.

Punctul pe știri, un podcast cu Magda Grădinaru, marca Rock FM. Suntem asaltați de știri, informații și dezinformații din toate părțile. E greu de găsit o cheie de interpretare a tuturor în actualitatea agitată la care suntem martori și din care facem parte. Jurnalista Magda Grădinaru și invitații ei vor încerca să pună evenimentele în context, să pună întrebările de care avem nevoie și să formuleze răspunsuri posibile. Un dialog inteligent, relaxat și necesar.

Dunărea a atins pragul critic, Nuclearelectrica a început procedurile tehnice premergătoare pentru oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă. Asta, după câteva zile de măsuri disperate pentru a nu ajunge în această situație. Cum am ajuns aici? E de vină doar încălzirea globală sau lipsa de acțiune a României, înainte ca lucrurile să o ia pe panta ireversibilă? Ce consecințe sunt? Invitat este Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor universitar la Facultatea de Geografie, unde conduce o echipă de cercetători specializați în domeniul Științelor Pământului și responsabil cu gestionarea activității Stațiunii de Cercetări marine și fluviale Sfântu Gheorghe.

Dunărea a atins pragul critic, Nuclearelectrica a început procedurile tehnice premergătoare pentru oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă. Asta, după câteva zile de măsuri disperate pentru a nu ajunge în această situație. Cum am ajuns aici? E de vină doar încălzirea globală sau lipsa de acțiune a României, înainte ca lucrurile să o ia pe panta ireversibilă? Ce consecințe sunt? Invitat este Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor universitar la Facultatea de Geografie, unde conduce o echipă de cercetători specializați în domeniul Științelor Pământului și responsabil cu gestionarea activității Stațiunii de Cercetări marine și fluviale Sfântu Gheorghe.

Elena a stârnit un război în istorie, cel troian, iată că și filmul curajos numit Odiseea, al lui Christopher Nolan, a deschis un front de dezbatere: este filmul fidel textului lui Homer și, mai bine spus, trebuie să fie? Efecte de marketing sunt, epopeile homerice se vând bine în librării și greaca veche redevine seducătoare. Despre ce înseamnă Odiseea pentru cultura occidentală și de ce cyltura înaltă nu înseamnă turn de fildeș și elitism, ci, din contra, deschidere, am povestit cu Ștefan Colceriu, traducător de greacă veche, care a și predat un curs despre Femeile lui Odiseu.

Elena a stârnit un război în istorie, cel troian, iată că și filmul curajos numit Odiseea, al lui Christopher Nolan, a deschis un front de dezbatere: este filmul fidel textului lui Homer și, mai bine spus, trebuie să fie? Efecte de marketing sunt, epopeile homerice se vând bine în librării și greaca veche redevine seducătoare. Despre ce înseamnă Odiseea pentru cultura occidentală și de ce cyltura înaltă nu înseamnă turn de fildeș și elitism, ci, din contra, deschidere, am povestit cu Ștefan Colceriu, traducător de greacă veche, care a și predat un curs despre Femeile lui Odiseu.

Pentru patru zile consecutive, spațiul aerian românesc a fost penetrat de drone, trei au fost doborâte, ceea ce marchează un punct de cotitură pentru felul în care România se raportează la războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. Sunt însă și altfel de drone, atrage atenția Anatol Şalaru, cele care își fac loc în instituțiile românești, pentru cā Rusia nu mai merge cu tancul la Chișinău, dar încearcă să slăbească Republica Moldova și prin România. În acest context, cât de oportună e tema unirii, pusă pe masă chiar de președinta Maia Sandu?

În țarā, deciziile din justiție sunt luate în forță, dar dinspre UE mesajul nu e tocmai optimist: avem un raport care remarcă progresele în privința statului de drept, dar și vulnerabilități din justiție și o decizie a Curții de justiție a UE care critică extrem de vehement deciziile Înaltei Curți privind prescripția. Și în vreme ce președintele Dan se declară mulțumit spre foarte mulțumit de justiție, percepția în societate e tot mai critică, dacă ne uităm la reacțiile publice fie și doar în cazul Dumbrava. Cât e percepție, cât e realitatea sistemică? Un dialog cu Raluca Prună, fost ministru al Justiției.

În țarā, deciziile din justiție sunt luate în forță, dar dinspre UE mesajul nu e tocmai optimist: avem un raport care remarcă progresele în privința statului de drept, dar și vulnerabilități din justiție și o decizie a Curții de justiție a UE care critică extrem de vehement deciziile Înaltei Curți privind prescripția. Și în vreme ce președintele Dan se declară mulțumit spre foarte mulțumit de justiție, percepția în societate e tot mai critică, dacă ne uităm la reacțiile publice fie și doar în cazul Dumbrava. Cât e percepție, cât e realitatea sistemică? Un dialog cu Raluca Prună, fost ministru al Justiției.